Curtea de Apel Craiova a menținut achitarea într-un dosar de loviri sau alte violențe
Cuvinte cheie: Curtea de Apel Craiova, hotărârea 809/2022, loviri sau alte violențe, pluralitate intermediară, apel penal, achitare, acțiune civilă respinsă
Hotărârea nr. 809/2022 din 26 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori
a) Situația de fapt
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. 2 Cod penal. Primul inculpat era acuzat că, în mod repetat, ar fi lovit două persoane vătămate, faptele fiind încadrate în forma pluralității intermediare, având în vedere că anterior fusese sancționat cu amendă penală pentru fapte similare. Cea de-a doua inculpată a fost trimisă în judecată pentru o singură faptă de lovire, în dauna uneia dintre persoanele vătămate.
În urma altercației, victimele au depus plângeri și s-au constituit părți civile în proces, solicitând daune morale și materiale. În cursul urmăririi penale au fost administrate declarații ale martorilor, înscrisuri medicale și procese-verbale de constatare, toate menite să clarifice împrejurările faptelor.
b) Hotărârea primei instanțe
Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, prin sentința penală nr. ####/13.10.2021, a dispus achitarea primului inculpat pentru cele două fapte de lovire, reținând incidența art. 16 alin. 1 lit. d Cod procedură penală (fapta nu a fost săvârșită de inculpat). Instanța a considerat că probele nu sunt suficiente pentru a contura o certitudine cu privire la vinovăția acestuia.
În ceea ce privește cea de-a doua inculpată, procesul penal a încetat ca urmare a decesului acesteia, în baza art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală.
În latura civilă, instanța de fond a respins acțiunile formulate de părțile civile, apreciind că nu există suficiente elemente probatorii pentru a reține răspunderea inculpaților. De asemenea, s-au respins și cererile de acordare a cheltuielilor judiciare, acestea rămânând în sarcina statului.
c) Apelul părților
Împotriva acestei soluții au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin și părțile civile. Ministerul Public a criticat achitarea primului inculpat, arătând că instanța de fond a minimalizat valoarea probelor administrate și a interpretat în mod excesiv principiul in dubio pro reo.
Părțile civile au insistat asupra schimbării soluției, arătând că probele medico-legale și declarațiile martorilor confirmă agresiunile, iar lipsa unei condamnări echivalează cu negarea suferinței victimelor. Acestea au solicitat și admiterea acțiunilor civile pentru daune morale și materiale.
Apărarea inculpatului a solicitat menținerea soluției de achitare, evidențiind contradicțiile dintre declarațiile martorilor, lipsa unor probe directe și imposibilitatea de a demonstra legătura de cauzalitate dintre faptele imputate și leziunile suferite de victime.
d) Argumentele Curții de Apel Craiova
Curtea de Apel a analizat detaliat motivarea primei instanțe și criticile formulate de apelanți, constatând că soluția de achitare a fost temeinică și conformă cu principiile de drept penal.
Instanța a subliniat că standardul probei în procesul penal nu este unul de probabilitate, ci de certitudine dincolo de orice îndoială rezonabilă. În speță, probele administrate, deși relevă existența unor leziuni, nu pot fi atribuite cu certitudine inculpatului. Declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor au prezentat numeroase contradicții, unele dintre ele fiind chiar incompatibile cu realitatea obiectivă constatată prin actele medico-legale.
Curtea a explicat că simpla existență a unor certificate medico-legale nu este suficientă pentru a fundamenta o condamnare, în lipsa probelor care să arate cu claritate identitatea agresorului și legătura directă dintre acțiunile acestuia și rezultatul vătămător. În dreptul penal, răspunderea nu se bazează pe prezumții sau deducții, ci pe certitudini.
Instanța a remarcat că procesul penal împotriva celui de-al doilea inculpat a încetat prin deces, aspect ce exclude orice posibilitate de stabilire a răspunderii. În consecință, acțiunea civilă împotriva acesteia a fost în mod corect lăsată nesoluționată.
Referitor la apelul Parchetului, Curtea a arătat că principiul in dubio pro reo nu este o formalitate, ci o garanție fundamentală a dreptului la un proces echitabil. În măsura în care există dubii rezonabile cu privire la vinovăția inculpatului, soluția de achitare este singura compatibilă cu exigențele art. 6 CEDO și cu jurisprudența constantă a instanțelor europene.
În privința acțiunilor civile, Curtea a reiterat că acestea depind în mod direct de stabilirea vinovăției penale. În lipsa unei condamnări, nu poate fi angajată răspunderea civilă delictuală a inculpatului. Respingerile dispuse de prima instanță sunt, astfel, pe deplin justificate.
Instanța de apel a conchis că soluția de achitare nu echivalează cu negarea existenței faptelor, ci cu imposibilitatea dovedirii lor cu certitudine în privința inculpatului trimis în judecată. În dreptul penal, acest prag probatoriu ridicat este esențial pentru a preveni condamnarea pe baza unor suspiciuni, chiar dacă ele sunt puternice.
e) Soluția Curții de Apel
Prin decizia penală nr. 809/2022 din 26 mai 2022, Curtea de Apel Craiova a respins apelurile formulate de Parchet și de părțile civile, menținând soluția de achitare dispusă de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin.
Astfel, inculpatul a rămas achitat pentru cele două fapte de lovire sau alte violențe, iar acțiunile civile formulate de persoanele vătămate au fost respinse ca neîntemeiate.