Deținere de droguri de risc și mare risc. Condamnare la inchisoare pentru încălcarea Legii nr. 143/2000

/ Practica Judiciară / By

Deținere de droguri de risc și mare risc. Tribunalul Mureș a condamnat inculpatul pentru încălcarea Legii nr. 143/2000

Cuvinte cheie: Tribunalul Mureș, hotărârea 156/2025, deținere droguri risc, deținere droguri mare risc, Legea 143/2000, condamnare penală, art. 4 alin. 1 Legea 143/2000, art. 2 alin. 2 Legea 143/2000

Sentința penală nr. 156/2025 din 11 septembrie 2025, pronunțată de Tribunalul Mureș – Secția penală

a) Situația de fapt

În cursul anului 2023, inculpatul a fost surprins de organele de poliție în timp ce deținea, în scop personal, dar și pentru eventuală distribuție, mai multe pliculețe ce conțineau substanțe interzise. În urma percheziției domiciliare efectuate în baza unui mandat emis de judecător, au fost identificate atât droguri de risc (canabis), cât și droguri de mare risc (cocaină și MDMA), ambalate individual, ascunse în spații din locuința inculpatului și într-un autoturism parcat în fața imobilului.

Raportul de constatare tehnico-științifică al Laboratorului Central de Analiză a Drogurilor a confirmat natura substanțelor, indicând o cantitate totală de peste 150 de grame de canabis și 30 de grame de cocaină. De asemenea, asupra inculpatului au fost găsite cântare de precizie și pungi autosigilante, fapt ce a întărit suspiciunea că drogurile nu erau destinate exclusiv consumului personal.

Inculpatul a recunoscut că era consumator ocazional, dar a negat că ar fi intenționat comercializarea, susținând că păstra drogurile doar pentru consum propriu. Totuși, probele administrate, inclusiv declarațiile martorilor care au confirmat că inculpatul le oferise anterior droguri spre consum, au conturat o situație de fapt în care posesia era una agravată, plasată la limita dintre consum și trafic.

b) Hotărârea primei instanțe

Tribunalul Mureș a reținut că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 (deținerea de droguri de risc pentru consum propriu) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 (deținerea de droguri de mare risc), în concurs real de infracțiuni conform art. 38 alin. (1) Cod penal.

Instanța a subliniat că simpla cantitate mare de substanțe, diversitatea drogurilor și modul de ambalare conduc la concluzia că fapta nu se limitează la consum personal, ci relevă o atitudine de pericol sporit pentru ordinea publică. Totuși, având în vedere lipsa antecedentelor penale, vârsta relativ tânără a inculpatului și recunoașterea faptelor, judecătorul a apreciat că nu se impune aplicarea unei pedepse maxime.

În baza art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, inculpatul a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă pentru recunoașterea vinovăției. Tribunalul a stabilit o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) și 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1), contopite conform art. 39 alin. (1) lit. b Cod penal, rezultând o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare.

Instanța a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi conform art. 66 Cod penal, precum și măsura confiscării speciale a drogurilor, ambalajelor și dispozitivelor folosite (art. 112 lit. f Cod penal).

c) Apărările inculpatului

Inculpatul a încercat să obțină o încadrare juridică mai favorabilă, insistând că substanțele erau destinate strict consumului personal. A invocat dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, potrivit cărora consumatorii pot beneficia de tratament medical și supraveghere, și a arătat că este dispus să urmeze un program de reabilitare.

Totodată, a solicitat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în temeiul art. 91 Cod penal, invocând circumstanțe personale și o conduită procesuală loială.

d) Argumentele Tribunalului Mureș

Tribunalul a arătat că diferența dintre consum și trafic nu este întotdeauna clară, însă legea sancționează sever deținerea de droguri de mare risc, chiar și în absența unor dovezi certe privind vânzarea. Simplul fapt că inculpatul a avut asupra sa cantități importante de cocaină și MDMA, ambalate individual și însoțite de instrumente specifice traficului, justifică încadrarea juridică mai severă.

Instanța a invocat jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia „în aprecierea destinației drogurilor, cantitatea, modul de ambalare și declarațiile martorilor sunt elemente decisive, indiferent de susținerile inculpatului”.

Referitor la suspendarea executării pedepsei, Tribunalul a explicat că art. 91 Cod penal presupune ca scopul pedepsei să poată fi atins și fără detenție. În cauză, gravitatea faptelor, tipul substanțelor (inclusiv droguri de mare risc) și potențialul de pericol social ridicat au determinat instanța să considere că doar o pedeapsă privativă de libertate executată efectiv răspunde cerințelor de prevenție și reeducare prevăzute de art. 74 Cod penal.

În același timp, instanța a menționat că, în penitenciar, inculpatul va putea beneficia de programe de consiliere antidrog, ceea ce poate contribui la reintegrarea sa socială.

e) Soluția Tribunalului Mureș

Prin sentința penală nr. 156/2025 din 11 septembrie 2025, Tribunalul Mureș a condamnat inculpatul la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare pentru infracțiunile de deținere de droguri de risc și de mare risc, aplicând dispozițiile art. 2 alin. (2) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

S-a dispus, de asemenea, confiscarea drogurilor și a bunurilor folosite la ambalare și depozitare, iar inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.