Tribunal Bihor. Contencios administrativ fiscal. Anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare pentru obligații fiscale

Cuvinte cheie: Tribunal Bihor, hotărârea 640/2025, contencios administrativ fiscal, răspundere solidară, obligații fiscale, Cod de procedură fiscală, anulare act administrativ

Sentința civilă nr. 640/2025 din 26 septembrie 2025, pronunțată de Tribunalul Bihor – Secția de contencios administrativ și fiscal

a) Situația de fapt

Reclamantul a formulat acțiune în contencios administrativ împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor, solicitând anularea deciziei prin care s-a dispus angajarea răspunderii sale solidare pentru obligațiile fiscale restante ale unei societăți comerciale.

Administrația fiscală emisese decizia contestată în temeiul art. 25 și art. 27 din Codul de procedură fiscală, reținând că societatea debitoare, aflată în insolvență, avea obligații fiscale neachitate în cuantum de peste 2 milioane lei, iar reclamantul – fost administrator – ar fi contribuit la ajungerea societății în această situație prin conduita sa managerială.

Reclamantul a susținut în acțiune că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru atragerea răspunderii solidare: nu există acte de fraudă fiscală, nu i se poate imputa ascunderea bunurilor sau continuarea unei activități ilicite, iar decizia ANAF nu conține o motivare suficientă. În plus, s-a invocat încălcarea dreptului la apărare, întrucât nu i s-a oferit posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere înainte de emiterea actului.

b) Hotărârea primei instanțe

Tribunalul Bihor a analizat criticile formulate și a constatat că decizia de angajare a răspunderii solidare este lovită de nelegalitate. Instanța a reținut că, potrivit art. 25 alin. 2 Cod procedură fiscală, răspunderea solidară a administratorilor poate fi angajată doar în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege – cum ar fi înstrăinarea sau ascunderea bunurilor debitorului, plăți preferențiale, nedeclararea stării de insolvență sau săvârșirea de fapte frauduloase.

În speță, organul fiscal nu a probat existența vreuneia dintre aceste ipoteze. Simpla împrejurare că societatea a ajuns în insolvență și nu și-a achitat obligațiile fiscale nu este suficientă pentru a fundamenta răspunderea solidară a administratorului.

Tribunalul a mai observat că actul administrativ contestat nu respectă cerința de motivare prevăzută de art. 46 Cod procedură fiscală și art. 31 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Decizia nu indică faptele concrete imputate reclamantului, nici legătura de cauzalitate dintre conduita sa și prejudiciul bugetar, fiind redactată într-o manieră formală, generală și neindividualizată.

c) Argumentele Tribunalului

Instanța a reținut că răspunderea solidară are caracter excepțional și se aplică strict în condițiile prevăzute de lege. Extinderea răspunderii administratorilor peste aceste limite ar echivala cu instituirea unei răspunderi obiective, contrară principiului răspunderii personale pentru fapta proprie consacrat de art. 1357 Cod civil.

Tribunalul a subliniat că organul fiscal are sarcina probei în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de atragere a răspunderii. În lipsa unor dovezi clare privind săvârșirea de fapte frauduloase sau culpabile de către reclamant, actul de angajare a răspunderii solidare nu poate fi menținut.

De asemenea, instanța a constatat că dreptul la apărare al reclamantului a fost încălcat: înainte de emiterea deciziei nu i s-a solicitat un punct de vedere și nu i s-a oferit posibilitatea de a prezenta explicații ori documente justificative. Această omisiune atrage nulitatea deciziei, întrucât procedura de emitere a actului administrativ fiscal trebuie să respecte principiile transparenței și contradictorialității.

d) Soluția Tribunalului

Prin sentința civilă nr. 640/2025, Tribunalul Bihor a admis acțiunea reclamantului și a dispus anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice.

Hotărârea reafirmă principiul că răspunderea solidară a administratorilor pentru obligațiile fiscale ale societății este o excepție și nu poate fi angajată decât pe baza unor probe clare privind fapte frauduloase, iar nu doar pentru simplul fapt că societatea a acumulat datorii bugetare.