Curtea de Apel Timișoara. Ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului. Aplicarea art. 192 și art. 338 Cod penal

/ Practica Judiciară / By

Curtea de Apel Timișoara. Ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului. Aplicarea art. 192 și art. 338 Cod penal

Cuvinte cheie: Curtea de Apel Timișoara, hotărârea 722/2025, ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului, accident rutier mortal, art. 192 Cod penal, art. 338 Cod penal, pedeapsă cu executare

Decizia penală nr. 722/2025 din 24 septembrie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – Secția penală

a) Situația de fapt

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă (art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal) și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor judiciare (art. 338 alin. 1 Cod penal).

Potrivit rechizitoriului, în seara zilei de 20 noiembrie 2023, inculpatul a condus un autoturism pe DN 59, între Timișoara și Deta, având o viteză de peste 90 km/h într-un sector cu limită de 50 km/h. Pe fondul vitezei excesive și al neatenției, a surprins și accidentat mortal un pieton care traversa regulamentar pe trecerea de pietoni.

În loc să oprească și să acorde primul ajutor, inculpatul a părăsit locul accidentului, fiind identificat ulterior după imaginile de supraveghere și urmele de vopsea de pe caroseria vehiculului.

Raportul medico-legal a stabilit că victima a decedat din cauza unui traumatism cranio-cerebral sever produs prin lovirea violentă de partea frontală a autoturismului și proiectarea acesteia pe carosabil.

Inculpatul a fost găsit după 48 de ore și a recunoscut parțial faptele, susținând că s-a speriat și de aceea nu a rămas la locul accidentului.

b) Hotărârea primei instanțe

Tribunalul Timiș a reținut vinovăția inculpatului și l-a condamnat la:

  • 3 ani și 6 luni închisoare pentru ucidere din culpă (art. 192 alin. 2 Cod penal);

  • 2 ani închisoare pentru părăsirea locului accidentului (art. 338 alin. 1 Cod penal).

În temeiul art. 39 Cod penal, instanța a contopit pedepsele și a aplicat pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție.

Instanța a reținut ca circumstanțe agravante viteza excesivă și părăsirea locului accidentului, iar ca circumstanțe atenuante lipsa antecedentelor penale și recunoașterea parțială a faptei.

c) Apelurile declarate

  • Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei și aplicarea unei suspendări sub supraveghere, invocând lipsa antecedentelor și conduita bună anterioară.

  • Parchetul a cerut majorarea pedepsei, subliniind gravitatea faptei și lipsa totală de responsabilitate demonstrată prin părăsirea locului accidentului.

d) Argumentele Curții de Apel

Curtea de Apel Timișoara a apreciat că:

  • Starea de fapt este pe deplin dovedită prin probele administrate: imaginile de supraveghere, raportul medico-legal, declarațiile martorilor și urmele materiale.

  • Încadrarea juridică este corectă, întrucât fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului.

  • Individualizarea pedepsei trebuie să reflecte atât gravitatea deosebită a faptei, cât și conduita inculpatului după accident. Curtea a subliniat că părăsirea locului accidentului este o infracțiune autonomă care sporește gravitatea faptelor și justifică aplicarea unei pedepse cu executare efectivă.

Referitor la apelul inculpatului, Curtea a arătat că suspendarea executării pedepsei nu se justifică într-un caz de accident rutier mortal urmat de fugă de la locul faptei, unde atitudinea de iresponsabilitate a inculpatului arată un grad ridicat de pericol social.

Referitor la apelul Parchetului, instanța a apreciat că pedeapsa stabilită de prima instanță este suficientă și proporțională, nefiind necesară majorarea acesteia.

e) Soluția Curții de Apel

Prin decizia penală nr. 722/2025 din 24 septembrie 2025, Curtea de Apel Timișoara a respins apelurile formulate și a menținut condamnarea la 4 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție pentru infracțiunile de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului.

Hotărârea confirmă practica judiciară potrivit căreia accidentele rutiere mortale comise pe fondul vitezei excesive, urmate de părăsirea locului faptei, atrag cu necesitate aplicarea unor pedepse cu executare efectivă, pentru a asigura protecția vieții și integritatea persoanelor în trafic.